De ce au incercat oamenii, timp de nenumarate generatii, sa defineasca dragostea? Poate pentru ca teoriile despre dragoste sunt si teorii despre oameni, dragostea este strans legata de natura umanitatii, cat si de cea a naturii sinelui. Astazi, dragostea este vazuta ca o metoda de descoperire a sinelui. Daca te uiti in dictionary, vei gasi: dragoste, s. 1: afectiune puternica, 2: atasament calduros, 3: atractie bazata pe dorinta sexuala, 4: persoana iubita, 5: planta erbacee cu frunze in forma de lance. Definitiile dragostei au parut a fi versiuni incomplete si seci ale unor experiente, uneori explozive, lucru care ne-ar putea face sa ne intrebam, daca autorul definitiei din dictionar a fost vreodata indragostit. Daca da, in mod sigur nu s-a folosit de experienta proprie pentru a scrie definitia.
Pe de o parte, dragostea implica mereu o combinatie de intimitate, pasiune si angajament. Pe de alta parte, felul in care aceste componente se manifesta, in vremuri si locuri diferite, poate varia, chiar surprinzator de mult. De exemplu, intr-un anumit timp si loc, un individ poate considera relatiile sexuale ale partenerului cu o terta persoana, ca fiind echivalente cu o renegare a angajamentului marital si ca pe un temei pentru divortul imediat; intr-un alt timp si loc, aceeasi fapta e posibil sa nu aiba nici o semnificatie particulara si poate fi vazuta ca fiind total irelevanta pentru angajamentul marital. Intr-o anumita epoca si regiune, faptul ca un barbat ii marturiseste unei femei pasiunea lui nemuritoare si ii propune, apoi, sa faca dragoste cu ea, imediat ce este disponibila, poate fi vazut ca un preludiu la un angajament serios si de durata; intr-o alta epoca si regiune, poate fi motivul unei actiuni in instanta sau, cel putin, al unei actiuni disciplinare impotriva barbatului respectiv.
Pasiunea si angajamentul pot fi elemente importante ale dragostei, dar manifestarea lor, in situatiile de mai sus, arata ca ceea ce este considerat acceptabil, variaza destul de mult, in functie de timp si loc. Cultura este cea care ne furnizeaza un sistem de cunostinte, numite “reguli de bun simt”, pe care le folosim pentru a ne ghida in lume. In acest fel, masculul inflacarat de mai devreme, poate fi vazut intr-un anumit timp si loc, drept o potentiala pereche, iar in altul, un individ acuzat de hartuire sexuala. Ceea ce este privit ca o interpretare de “bun simt” variaza.
Astfel, cultura este cea care ne ofera un set de lentile prin care noi oamenii putem intelege mediul in care traim, sau putem crea o viziune asupra vietii si a lumii. In privinta dragostei, in unele vremuri, oamenii au crezut ca aceasta include o componenta sexuala, pe cand in altele, au crezut ca este o experienta nobila, asexuala. In ultimele doua secole, dragostea a devenit o fundatie pentru casatorie, ceea ce este un progres relativ recent.
De exemplu in Grecia antica, multi oameni credeau ca dragostea adevarata era ceea ce se petrecea intre un barbat adult si un baiat adolescent. Barbatii greci erau adesea plini de dispret fata de sotiile lor. Mai tarziu ei au devenit interesati si de femei, din punct de vedere romantic, dar nu nevestele erau cele care le starneau pasiunea. Barbatii au devenit interesati de relatia inalt stereotipizata si comercializata pe care o puteau avea cu o prostituata.
In sec XIX, idealul multor victorieni a fost dragostea dintre o femeie si un barbat, dar o dragoste in primul rand, asexuala si pe baza unui angajament. Victorienii erau inclinati sa creada ca sexul marital era un rau necesar, dar unul consumat cu frecventa redusa. Mai mult decat atat, se credea ca sexul marital era permis doar pentru procreere. Pasiunea trebuia directionata catre Dumnezeu, nu catre partenerul conjugal. In timpul acestei perioade, dragostea si pasiunea au fost disociate. Se credea ca femeile cumsecade au un interes scazut fata de activitatile sexuale. Dragostea, in contrast cu sexul, era vazuta ca o experienta care innobileaza, in special pentru barbati, care aveau nevoie de influente de innobilare. Se credea ca femeile ar civiliza barbatii si le-ar reda moralitatea, in ciuda naturii lor amorale.
Potrivit lui Platon, nu poti iubi un individ in totalitatea lui, deoarece nici o persoana nu reprezinta binele sau frumusetea in totalitate. La un anumit nivel, e posibil sa nu iubesti deloc acea persoana, ci mai degraba o imagine a celor mai bune calitati ale unui individ. Viziunea platonica asupra dragostei nu este populara in ziua de azi, ci din contra, oamenii au mai degraba o viziune aristoteliana asupra dragostei, vrand sa iubeasca si sa fie iubiti pentru ceea ce sunt ei. Intr-adevar, oamenii se alarmeaza uneori, atunci cand un iubit pare sa ii iubeasca nu pentru ceea ce sunt cu adevarat, ci mai degraba, pentru un concept abstract, idealizat, a ceea ce vor sa fie persoana iubita.
In timpurile moderne, culturile au conceptii variate si divergente despre dragoste. In anumite culturi moderne, dragostea este vazuta ca o experienta care poate depasi orice dificultati intr-o relatie, pe cand in alte culturi, este vazuta ca o experienta care trebuie tinuta atent sub control. Francezii spun ca dragostea este o experienta irationala, care pune stapanire pe o persoana si nu poate fi vazuta obiectiv, pe cand americanii sustin ca dragostea este o experienta importanta, dar nu in mod necesar incontrolabila sau singura temelie pentru o relatie de tip romantic. Chinezii sunt de parere ca actuala conceptie despre dragoste a americanilor este una aberanta. De fapt, termenul dragoste, in China, este folosit pentru a descrie o legatura ilicita, care nu este respectabila din punct de vedere social.
Aceste viziuni diferite asupra dragostei se datoreaza modului diferit in care culturile privesc relatiile sociale. Unul dintre motivele pentru care dragostea este diferita de la o cultura la alta este acela ca experienta dragostei este partial dependenta de factori externi, factori definiti de cultura. Un factor extern este pur si simplu prezenta unei persoane vazuta ca fiind dezirabila din punct de vedere social si ca un recipient potrivit al trairilor sexuale. In afara de asta, factori precum suportul social, aprobarea sociala par a influenta tipurile de sentimente si relatii ale oamenilor. De exemplu, in multe perioade ale istoriei, diferentele mari de varsta intre barbati si femei erau considerate banale. Astazi, diferentele mari de varsta sunt de multe ori vazute ca fiind dubioase. Poate ca barbatul in etate vrea sa isi demonstreze lui insusi si altora ca inca mai este suficient de viril sa satisfaca o femeie mult mai tanara, sau poate ca femeia mai tanara are anumite nevoi ce doar o persoana mai in varsta i le poate implini.
Desi nu exista o definitie singulara a dragostei, care sa cuprinda in mod adecvat ceea ce reprezinta ea pentru oameni, de la un capat la celalalt al istoriei si al culturilor, patru aspecte par importante: persoana iubita, sentimentele care insotesc dragostea, gandurile care insotesc dragostea, actiunile sau relatiile dintre cel indragostit si cel iubit.
Conceptiile despre dragoste sunt importante pentru ca implica definirea a ceea ce este potrivit si dezirabil in relatiile umane. Persoana implicata intr-o relatie romantica isi poate construi propriile constrangeri in privinta celor considerati recipiente acceptabile pentru iubirea ei. Barbatii si femeile pot plasa diferite restrictii in alegerea persoanelor considerate acceptabile. Din punct de vedere istoric, au fost gasite diferente ale felului in care dragostea este perceputa in functie de sex, lucru care poate fi explicat prin presiunile economice diferite la care trebuie sa faca fata femeile si barbatii. Aceste diferente de sex pot reflecta, in parte, motivele diferite pentru care barbatii si femeile se casatoresc. Din punct de vedere istoric, femeile, spre deosebire de barbati, sunt mai susceptibile de a se fi casatorit pentru a avea un anumit stil de viata. Se poate ca barbatii sa fi avut luxul de a se fi insurat din iubire, pe cand necesitatea a facut ca, pentru femei, sa predomine consideratiile economice. Astazi , pe de alta parte, lucrurile incep sa se schimbe, Atat barbatii, cat si femeile au inceput sa puna accentul, aproape in mod egal, pe aspectele romantice ale relatiei, astazi, conteaza din ce in ce mai mult iubirea, intimitatea, ca si motiv de casatorie.
Autori:
Raina Saguna – psihoterapeut integrativ & psiholog clinician
Contact: 0758.055.891
Dan Ioanitescu – psiholog clinician specialist / psihoterapeut integrativ si sociolog
Contact: 0721.320.711